Suferinţă

Durerea să o plâng aş vrea,
Dar simt, eu nu mai am putere,
Căci timpul în tăcerea sa,
A transformat-o
În părere.
Doar uneori o reîntâlnesc,
Si-atunci în ochi,
Lacrima-mi străluceste
Când amintirile-şi fac loc
Sufletu-mi nenoroceşte,
Rana, încet, o redeschide
La fel de crud ca prima oară,
Când rătăceam
Prin viaţa
Ce brusc, mi s-a părut,
Amară.
Şi aş fi dat orice,
Să fie doar un vis,
Dar realitatea, m-a convins,
E loc doar pentru un singur Paradis.