Curând lumina se va stinge
Şi nu voi mai simţi durere,
Doar liniştea care va umple,
A mea fiinţă, în tăcere.
Şi lacrimile nu vor curge,
Nu voi simţi nefericirea,
Viaţa în grabă se va frânge,
Dorind s-atingă nemurirea.
Aripile se vor deschide,
Ingerul se va înălţa
Ca să cunoască fericirea
Şi viaţa care va urma.
18.03.2005
Galaţi
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
minunata poezie, de fapt toate imi plac ma bucur ca te-am gasit...ma faci sa cred ca mai exista...
RăspundețiȘtergereMultumesc, Burebista! Exista... doar ca, acum, ne e mai greu sa "vedem". O saptamana cat mai vesela!
RăspundețiȘtergereFoarte frumos! Tu esti autoarea?
RăspundețiȘtergereMultumesc Emanuel! Da, tot ce am postat aici imi apartine.
RăspundețiȘtergere