Aripile-mi sunt reci şi grele,
Şi-au obosit în căutare ,
Luminile pe rând se sting,
Într-o ciudata desfătare...
Sunt prins în vaza de cristal,
Capcană neîncăpătoare,
Pe gura ei tronează flori,
Mă zbat captiv, cu-nfrigurare.
Sunt doar un fluture frumos,
Întemniţat pentr-o plăcere,
Un suflet părăsit şi trist,
Neputincios şi singur în a sa durere...
joi, 9 iunie 2011
joi, 21 aprilie 2011
Paste fericit!
Sfintele Sărbători Pascale să vă aducă în suflet lumină, iubire şi speranţă!
Paşte Fericit!
Paşte Fericit!
luni, 28 martie 2011
Pe taramul zeilor -Sarmisegetuza Regia
Stramosii mei cu suflet vesnic,
Ce-al nostru neam l-ati aparat,
Va simt iubirea si credinta,
vineri, 31 decembrie 2010
sâmbătă, 29 mai 2010
Eu sunt
Sunt doar un trecător
Pe-o cărăruie-ntortocheată.
Ce urcă spre izvorul,
Cu apă fermecată.
Sunt doar un visător,
Cu sufletul în stele,
Pornit pe calea mea,
Cu gândul doar la ele.
Sunt doar o picătură
Din râul de pedeapsă,
Smerit, mă voi aşterne
Pe glia strămoşească.
Sunt doar un vis străbun.
Ce poarta-n el scânteie,
Impins de datorie,
Spre-a noastre lupte grele.
joi, 20 mai 2010
Rătăciri
Mi-e inima grea ca o piatră
Căci simt în ea durere,
Ca o văpaie ce aşteaptă,
Să ardă cu putere.
Sunt singură în întuneric,
Şi sufăr în tăcere,
Distrus e al meu suflet,
Neliniştea nu piere!
E focul ce mă arde,
Frica ce mă-nspăimântă,
Sunt singură în noapte
Şi inima mi-e frântă.
Un cântec dulce se aude
E vocea râului şoptită,
Spălând pămantul cu-a sale unde
Mereu cu inima vrăjită.
Dragostea sa, ce-o simte vie,
Demult îi fu pierdută,
Pe deal sau poate pe câmpie,
Amăgitor de sfântă.
Căci râul este veşnicia
E cerul şi pământul
Apele lui sunt bogăţia,
Dorinţa şi sărutul.
Iar vorba sa, durere-alungă
Şi sângele îmi fierbe,
Si pare că, nimic nu poate să distrugă
A dragostei putere.
Iată că din întuneric,
Lumina se revarsă,
Şi în al nopţii cântec,
E atât de frumoasă!
Atât de dulce şi firavă,
Puterea ei divină,
Vindecă a mea rană,
Şi inima-mi alină.
O, în sfârşit am înţeles,
Că totul e pierdut,
Nimic din aste n-are sens,
Nimic nu am avut.
Voi fi cândva
O simplă amintire,
Căci viaţa însăşi e,
Eternă plăsmuire!
Căci simt în ea durere,
Ca o văpaie ce aşteaptă,
Să ardă cu putere.
Sunt singură în întuneric,
Şi sufăr în tăcere,
Distrus e al meu suflet,
Neliniştea nu piere!
E focul ce mă arde,
Frica ce mă-nspăimântă,
Sunt singură în noapte
Şi inima mi-e frântă.
Un cântec dulce se aude
E vocea râului şoptită,
Spălând pămantul cu-a sale unde
Mereu cu inima vrăjită.
Dragostea sa, ce-o simte vie,
Demult îi fu pierdută,
Pe deal sau poate pe câmpie,
Amăgitor de sfântă.
Căci râul este veşnicia
E cerul şi pământul
Apele lui sunt bogăţia,
Dorinţa şi sărutul.
Iar vorba sa, durere-alungă
Şi sângele îmi fierbe,
Si pare că, nimic nu poate să distrugă
A dragostei putere.
Iată că din întuneric,
Lumina se revarsă,
Şi în al nopţii cântec,
E atât de frumoasă!
Atât de dulce şi firavă,
Puterea ei divină,
Vindecă a mea rană,
Şi inima-mi alină.
O, în sfârşit am înţeles,
Că totul e pierdut,
Nimic din aste n-are sens,
Nimic nu am avut.
Voi fi cândva
O simplă amintire,
Căci viaţa însăşi e,
Eternă plăsmuire!
vineri, 2 aprilie 2010
Sarbatori Fericite
Paste fericit!
Cu bucurie si liniste sufleteasca, cu dragostea celor apropiati si gandurile bune ale tuturor!
Credinta, Iubire si Intelegere!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
