O bucurie-mi înfloreşte
În sufletul umbrit,
De suferinţă şi regrete,
De teamă chinuit.
O lume nemiloasă,
Dispare în abis,
O viaţă tumultoasă,
Se stinge ca un vis.
Iubirea ce se naşte,
E ca un cer senin,
E dulce şi firavă,
Da, e ceva sublim....
O picătură de simţire
Pură şi delicată,
Ea reprezintă nemurirea,
Pentru o viaţă limitată.
Ea e simbolul veşniciei,
Un edificiu minunat,
Al cărui templu se ridică,
Tot mai puternic, neîncetat.
RADIAŢIA DE CULOARE A UNUI LOC PLANETAR
-
Spuneam pe undeva, scriind despre percepţiile mele pe drumurile străbătute
în mod special pentru studii, cum se percepe - iar aparatul digital de
fotografi...
Acum 3 zile
foarte frumos, sensibil si evocator. imi place stilul, poate pentru ca se aseamana oarecum (din perspectiva mea) cu al meu. un sincer fan, at your service.
RăspundețiȘtergereMultumesc David! Intr-adevar stilul seamana!
RăspundețiȘtergere